Citeva Observatii Asupra Serviciilor Secrete Din Romania

Victor Birsannt, Membru GDS, reprezentant in Romania al Asociatiei Crestine pentru Abolirea Torturii

I. Legaturile Serviciului Roman de Informatii cu fosta Securitate

Conform informatiei oficiale - adesea repetata de SRI - aproximativ 40% dintre lucratorii SRI au fost angajati dupa 1989, ceea ce inseamna ca 60% apartin fostei Securitati. Comentariu: Este greu de crezut ca acesti 40% (in caz ca dam crezare procentului) nu au avut nici o legatura cu fosta Securitate; este aproape de netagaduit ca ei erau colaboratori , prieteni , in tot cazul persoane sigure . Oamenii din reteaua interna si cei din reteaua externa a serviciilor secrete s-au schimbat intre ei - spune opinia publica. Este de observat faptul ca nici unul dintre membrii care apartinusera partii rele a Securitatii -(respectiv a acelui procent de 40% dintre lucratori, concediati in 1990) - nu este cunoscut. Principala schimbare adusa de Revolutie in activitatea serviciilor secrete consta in aceea ca ele nu mai au dreptul sa aresteze, sa deschida dosare impotriva unor persoane etc., deci au incetat sa mai reprezinte o institutie paralela de (in)justitie si represiune, asa cum era inainte de 1990. De fapt, doar citeva lucruri se cunosc despre fosta Securitate: a) O multime de articole au aparut in diferite publicatii dupa Decembrie1989, dar acestea sint materiale haotice si greu de verificat. Chiar si pentru acest tip de informatii nu exista nici o baza de date. b) Intr-o discutie televizata la un post de televiziune privat, cvasi-independent (TELE7 ABC, intr-o emisiune realizata de Cornel Nistorescu in ianuarie 1995), citiva inalti ofiteri ai vechii Securitati au insistat pe aceasta idee: puteti face orice incercare de a afla ceva - niciodata nu veti sti nimic despre Securitate fara ajutorul nostru! .c) O exceptie de luat in seama o constituie seria declaratiilor lui Roland Vasilievici, de la TVT 89 (un post TV independent din Timisoara, care, din pacate, poate fi receptat numai in vecinatatea orasului), din martie 1995. Roland Vasilievici, fost colonel de Securitate, acum pensionat, a facut la TVT'89 o prezentare detaliata a sistemului represiv al fostei Securitati. Reactii deosebit de puternice nu au intirziat sa apara. Fostul lui sef, Radu Tinu, comandant al Securitatii in judetul Timis, a intrat in studioul TV, a incercat sa-l determine sa nu mai vorbeasca si a inceput sa-l ridiculizeze. (Informatia este preluata de la Deutsche Welle, departamentul romanesc,reporter Marcia Mohs, 7.03.1995, ora 20). Colonelul Vasilievici a scris a serie de articole pe aceasta tema in revista Timisoara. In principal, mesajul sau este acesta: SRI foloseste din nou metodele Securitatii pentru influentarea/manipularea opiniei publice in avantajul Puterii. Metodele sint de origine KGB-ista.

Principala activitate a SRI este producerea de conflicte artificiale, divizarea partidelor/organizatiilor de opozitie, compromiterea/discreditarea personalitatilor politice etc. Acest comentariu este exact ceea ce opinia publica (sau, cel putin, opinia simpatizantilor opozitiei) considera a fi un loc comun in ceea ce priveste SRI. d) Un eveniment cu implicatii incerte, care a pus in circulatie unele documente ale Securitatii s-a intimplat in mai 1991, la Berevoiesti. In groapa de gunoi din apropierea Berevoiestiului, un mare numar de dosare - in general note informative/rapoarte - au fost descoperite de citiva jurnalisti. Aceste note informative, scrise de persoane neidentificate (semnate cu numele de cod), contineau informatii despre viata privata a unor intelectuali (scriitori,in general), activi pe scena politica (in opozitie) dupa decembrie 1989. Alte note/rapoarte demascau citiva alti intelectuali care acceptasera colaborarea cu Securitatea. Toate aceste documente erau de mica importanta in intelegerea structurilor Securitatii; erau, in schimb, utile in scopul compromiterii/discreditarii unor intelectuali din opozitie. Documentele au fost rapid recuperate de SRI. Inca nu se stie foarte clar - cazul Berevoiesti a fost provocat in mod deliberat de SRI sau a fost un accident in activitatea acestei institutii?

II. SRI despre Securitate

Sloganul tipic este: SRI a recuperat partea buna a Securitatii; partea rea a fost indepartata acum, SRI lucreaza in mod onest in avantajul intregii societati, fara nuante politice. Comentariu: (1) Asa cum s-a mentionat deja, nu s-a dat nici o explicatie privind soarta partii rele a Securitatii. In schimb, multe articole din presa independenta au aratat ca un numar de ofiteri ai fostei Securitati, vinovati de serioase abuzuri (e.g. tortura sau crima), sint inca activi in SRI sau lucreaza ca juristi in administratia publica. (2) Legea care reglementeaza activitatea SRI (Legea nr.14 din 24.02.1992,publicata in Monitorul Oficial nr.33 din martie 1992), prevede in articolul 27: informatorii si colaboratorii Securitatii, care au activat in vechile structuri represive ale statului totalitar; (si multi altii: e.g. activistii Partidului Comunist) nu pot lucra in cadrul SRI.

Cartea alba a Securitatii

SRI a publicat Cartea Alba a Securitatii, deocamdata in 5 volume format A4 - un material imens. Primul volum descrie tranzitia S.R.I. independent, iar celelalte cuprind in principal documente privind unele misiuni ale lucratorilor Securitatii, dupa 1948. Aceasta nu este o Carte Alba in adevaratul sens al cuvintului - si aici se pot aduce cel putin doua argumente:1) Se incearca etichetarea rezistentei anti-comuniste din Romania ca fascista . Desigur, nu este acesta adevarul. Comentariu 1) Este usor sa recunoastem in aceasta teza (anti-comunist = fascist) un slogan propagandistic sovietic, avindu-si originea in ideologia lui Lenin: exista doua categorii de oameni, sovieticii si dusmanii puterii sovietice (etichetati mai tirziu ca fascisti , in perioada celui de-al doilea razboi mondial). Acum, propaganda post-sovietica a modificat usor termenii antinomiei de la sovietic - fascist la democratic - terorist . De exemplu, armata cecena sau grupul Ilascu sunt teroristii ,iar fortele rusesti sint democratii .2) S-a incercat in nenumarate rinduri discreditarea lui Corneliu Coposu. Autorul anonim al Cartii Albe declara ca, in perioada 1938-1945, Partidul National Taranesc avea propria sa politie secreta , condusa de CorneliuCoposu (!). Afirmatia este evident stupida; dl. Coposu a declarat in mod public ca partidul sau avea numai un birou de presa, la fel ca oricare alt partid din lume, si ca, intre 1938 si 1945, el a fost seful acelui birou. Pentru oricine stie cite ceva despre istoria noastra, este clar faptul ca, intre 1938 si 1945, in Romania se instaurase dictatura; serviciile secrete erau sever controlate de dictator (regele Carol al II-lea sau Antonescu). Partidele politice erau suprimate, activitatea lor era interzisa, iar reprezentantii lor - strict supravegheati. Existenta unei politii secrete a partidului era cu desavirsire imposibila. SRI a declarat in urma cu 3 ani ca orice persoana va avea dreptul sa isi cunoasca dosarul (reclamatii, denunturi, calomnii, rezultate ale investigatiilor etc.). Totusi, pina acum aceasta actiune nu a fost posibila. In 1994, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu a propus un proiect de lege privind accesul la dosarele Securitatii, inspirat dupa modelul Germaniei (legislatia anti-STASI); proiectul a fost respins si abandonat. In aprilie 1995, un senator din principalul partid de guvernamant, Vasile Vacaru, a propus un proiect similar, dar mult mai putin restrictiv. De pilda, sint exceptati cei care au tradat statul (adica statul comunist). Aceasta inseamna ca legea se aplica numai pentru cei credinciosi regimului comunist? Mai tirziu, dl. Vacaru a abandonat acest proiect, fara nici o explicatie.

Securitatea in decembrie 1989

Un raport privind rolul jucat de Securitate in timpul Revolutiei a fost intocmit de SRI la 4 ani (!) dupa consumarea evenimentelor. Este un text vag, care nu contine prea multe informatii. Ideea principala este ca Securitatea a jucat un rol nesemnificativ in decembrie 1989

III. Comisia Parlamentara de supraveghere a SRI

Comisia Parlamentara insarcinata cu supravegherea SRI a fost creata la inceputul anului 1993. Activitatea Comisiei este reglementata printr-un Decret/Hotarire a Parlamentului din iunie 1993. Conform acestei Decizii, procedurile si concluziile Comisiei sint secrete. De curind, caracterul secret a fost accentuat; violarea secretului poate duce la pierderea imunitatii parlamentare. Reprezentantii acestei Comisii sint:- presedinte: Vasile Vacaru, vice-presedinte PDSR, apropiat al lui Ion Iliescu, atit inainte, cit si dupa Decembrie 1989. Vacaru apartine aripii dogmatice a PDSR; expert: un fost membru al Biroului de Informatii al Armatei; vice-presedinte: un membru al PNTCD; o persoana pasiva, deloc combativa. Dl. Vacaru a explicat (de exemplu, intr-un interviu difuzat de Radio Bucuresti) ca intra in atributiile specifice ale CSAT controlul si corelarea informatiilor; asadar, insusi presedintele Comisiei de supraveghere recunoaste deschis ca este ilegal controlul public asupra SRI! Comentariu: In consideratiile de acest tip, se face (in mod deliberat) confuzie intre controlul public al informatiilor (secrete) si controlul public al institutiilor statului. Comisia nu are competente in ceea ce priveste celelalte servicii secrete. Asadar, sint alte 8 servicii secrete care nu sint controlate absolut deloc! (Celelalte servicii sint: SIE - Serviciul pentru Informatii Externe, subordonat Ministerul de Externe; SPP - Serviciul de Protectie si Paza; Directia Informatiilor Militare si Directia Contra-Spionaj din Ministerul Apararii Nationale; Serviciul de Telecomunicatii Speciale; Serviciul de Informatii si Directia Supraveghere Operativa si Investigatii aIe inspectoratului General al Politiei, ambele subordonate Ministerului de Interne; Departamentul de Informatii al Directiei Generale a Penitenciarelor din Ministerul Justitiei;

Operativii sint separati de investigatii? Rolul jucat de mass media a fost foarte important - Comisia a luat inconsiderare cazurile semnalate de presa. Uneori, Comisia a fost indreptata pe o pista falsa - de pilda in cazul Cristea : Comisia a primit o plingere de la o studenta care a fost hartuita sexual de generalul Cristea. Mai tirziu, a devenit evident faptul ca plingerea a fost scrisa la cererea unui alt general (Dragoi), ca urmare a unei adversitati personale. Persoana si-a retras plingerea.

IV. Un serviciu secret misterios: SPP Serviciul de Paza si Protectie

Existenta acestui serviciu este mentionata in Legea Securitatii Nationale a Romaniei (Legea nr. 51/29.06.91); nici o reglementare specifica nu este indicata in lege, de asemenea, nu este prevazuta nici o modalitate de control. Prima aparitie publica a SPP s-a intimplat in primavara anului 1995, cind Departamentul a aniversat 5 ani de existenta. SPP este subordonat CSAT (condus de presedintele Iliescu). Sediul SPP, la fel ca si bugetul sau structura serviciului sint complet necunoscute. Teoretic, principalul rol al SPP este protectia persoanelor oficiale -politicieni romani sau oficialitati straine pe durata prezentei in Romania. Asadar, SPP este destinat a fi o institutie complet apolitica. Presa independenta a publicat o multime de articole care aratau ca, in realitate, SPP are, indubitabil, o pronuntata atitudine pro-Iliescu, fiind un fel de politie privata a Presedintiei! Investigatii ale jurnalistilor, publicate in presa independenta, au aratat ca maiorul SPP Gabor este vinovat de uciderea a doua persoane (Frumusanu si Crainiceanu), in timpul celei de-a patra veniri a minerilor la Bucuresti, in septembrie 1991. De asemenea, o persoana care s-a prezentat ca fiind capitanul Soare de la SPP a facut o investigatie politica in cazul Patapievici (a se vedea mai jos). Generalul Iliescu, comandantul SPP, a declarat ca maiorul Gabor este nevinovat si ca nici un capitan Soare nu lucreaza in SPP; mai mult decit atit, el a incercat sa minimalizeze, prin ironie, ingrijorarea opiniei publice in cazul Patapievici , declarind ca acest capitan Soare este, de fapt, Nicolae Manolescu

V. Citeva situatii care au alertat opinia publica

1. Proiectata Lege anti-terorism

Pentru a intelege despre ce este vorba, trebuie sa punctam urmatoarele evenimente: (1) catastrofa aviatica din 17 martie 1995; (2) explozia unui automobil-capcana in Suceava; (3) apelurile telefonice facute de persoane neidentificate.

1. Catastrofa aviatica. In data de 17 martie 1995, un Airbus al TAROM a cazut, la mai putin de 2 minute dupa ce decolase de pe aeroportul international Otopeni. Au murit 67 depersoane. Nu a existat nici un supravietuitor. Pe fondul emotional creat de acest accident, diverse ipoteze au fost speculate de mass media; intre ele, posibilitatea ca aceasta catastrofa sa fi fost produsa de explozia unei bombe - deci accidentul sa fi fost consecinta unui act terorist. Doua saptamini mai tirziu, folosind rezultatele preliminare ale investigatiilor, redactorul-sef al publicatiei Flight International declara ca accidentul a fost urmarea unei erori umane sau a unei inabilitati de pilotaj. Concluzia pare a fi credibila
2. Explozia de la Suceava. In data de 9 martie 1995, in centrul orasului Suceava, citiva oameni au observat, sub o masina, un obiect ce parea a fi o bomba artizanala. A fost alertata politia. Din nefericire, ofiterul de politie care a incercat sa dezamorseze mecanismul a produs explozia bombei. El a decedat, alti 5 politisti au fost raniti. Imediat dupa explozie, ministrul de interne Doru Ioan Taracila a declarat: Atacul de tip mafiot, terorist, care a avut loc la Suceava, reprezinta - prin consecintele sale - un atentat asupra democratiei, a statului de drept si asupra fortelor care mentin ordinea publica . In ziua urmatoare (10 martie 1995), la ora 7.30 dimineata, Radio Bucuresti a difuzat un interviu cu ministrul Taracila. Vom cita un extras: Intrebare: Domnule ministru, tinind cont ca acest fenomen nu s-a mai intimplat pina acum in Romania, care sint masurile care considerati ca vor fi adoptate? Raspuns: Desigur, va trebui sa adoptam o lege anti-terorism. Cinci ore si jumatate mai tirziu, mai precis in buletinul de stiri de la ora 13, la acelasi post de radio, a fost prezentat un interviu cu generalul de brigada Costica Voicu, adjunct al Inspectorului General al Politiei Romane. Generalul Voicu a declarat ca a fost identificata si arestata persoana care a fabricat si a amorsat bomba de la Suceava. Era vorba despre Nicolae Pralea, in virsta de 33 de ani, cu antecedente penale; anterior acesta fusese trimis in judecata ca dezertor si pentru detinere ilegala de material exploziv. Nicolae Pralea primise 800.000 lei (400$) de la sotia lui Bois Aldrin ca sa produca o explozie a masinii, in scopul uciderii acestuia. Din cite cunosc, ministrul Taracila nu si-a retras declaratia referitoare la atacul de tip mafiot savirsit la Suceava, nici macar dupa identificarea autorului.
3. Apeluri telefonice cu autor necunoscut. Curind dupa catastrofa aviatica, o persoana neidentificata a anuntat telefonic aeroportul international Otopeni ca intr-un avion TAROM, care parasea in acel moment Bucurestiul, ar fi fost amplasata o bomba. Avionul si-a modificat ruta, a aterizat pe cel mai apropiat aeroport (Varsovia), unde a fost supus controlului. Nu a fost gasita nici o bomba. In urmatoarele citeva saptamini, citeva scoli din Bucuresti au primit apeluri telefonice de la persoane ramase neidentificate, care avertizau asupra unor iminente explozii ale unor bombe in scoala. Nu a fost gasita absolut nici o bomba, nu s-a produs absolut nici o explozie, nu a fost identificata absolut nici una dintre persoanele care transmiteau aceste mesaje telefonice.Singura urmare a acestor apeluri a fost aceea ca au fost trimisi copiii acasa. A fost o perioada fericita pentru scolarii din Bucuresti.

Speculatii politice. O luna dupa aceste evenimente, pe fondul unei continue propagande oficiale, a fost pregatit proiectul Legii anti-terorism. A fost rezultatul unei munci colective a unui grup de experti ai Ministerului Justitiei, Ministerului de Externe si Ministerului de Interne. Autorii au propus ca proiectul legii sa intre in dezbaterea Parlamentului in procedura de urgenta. Presa independenta si opozitia au protestat impotriva acestei initiative, considerind ca, prin Codul Penal, sint oferite suficiente posibilitati de lupta impotriva terorismului si ca aparitia unei legi anti-terorism ar fi un pericol pentru democratie, in sensul ca aceasta ar fi arbitrar invocata cu scopul de a limita drepturile si libertatile fundamentale. Raspunsul oficial a ramas neschimbat. Citam aici opinia colonelului Radu Jurevie din cadrul Minsterului de Interne (BBC, Sectia Romana, 10.04.95): Noi, cetatenii romani, n-am fost confruntati niciodata cu un asemenea val de actiuni teroriste; ca atare, avem nevoie de o lege care sa ne ingaduie sa actionam intr-un mod diferit decit cel de pina acum . Mai tirziu, fara nici o explicatie, proiectul a fost abandonat.

2. Cazul Patapievici

Horia Patapievici, un stralucit filosof si eseist, a publicat o analiza politica - Regimul Iliescu - foarte critica la adresa situatiei din Romania. Patru saptamini mai tirziu, cind Patapievici era in Germania pentru o bursa de cercetare de o luna de zile, cineva - care s-a recomandat a fi capitanul Soare - a facut o ancheta in Bucuresti, printre vecinii de bloc ai domnului Patapievici. El a sugerat faptul ca Patapievici era implicat in afaceri financiare ilegale si s-a interesat despre opiniile sale politice. Dl.Patapievici a dat de stire citorva cunoscuti intelectuali, informindu-i in legatura cu incidentul petrecut. O multime de proteste s-au facut auzite. Mai multe investigatii facute de persoane din opozitie au indicat faptul ca acest capitan Soare lucra in cadrul SPP. Generalul Iliescu, comandantul SPP, a negat existenta unui capitan Soare in SPP si faptul ca SPP ar face anchete politice. Purtatorul de cuvint al institutiei prezidentiale a declarat ca presedintele Iliescu nici n-a auzit vreodata de Patapievici... el nu citette toate inventiile si calomniile scrise in legatura cu el . Comentarii (1) Desigur, nu este o nota buna pentru presedinte sa nu fi auzit despre un asemenea remarcabil autor ca Patapievici (2) este important ca opinia publica a reactionat prompt in cazul acestei (slabe) incercari de intimidare.

3. Presupusele legaturi intre presedintele Iliescu si KGB

Vom mentiona pe scurt citeva puncte ale acestui subiect care constituie una dintre obsesiile opiniei publice si ale presei independente.- un mare numar de atitudini semnificante ale presedintelui Iliescu indica orientarea sa pronuntat pro-comunista, pro-moscovita - cu aproape un an in urma, in primavara anului 1995, un fost ofiter KGB a declarat public ca Iliescu a fost in serviciul KGB - purtatorul de cuvint al Presedintiei a negat aceasta afirmatie- mas media a comentat pe larg aceste date - un jurnalist de la ziarul Ziua a facut o investigatie detaliata pe aceasta tema; mai tirziu, citiva jurnalisti de la Ziua au fost filmati, dintr-o masina, de catre doua persoane; jurnalistii au chemat politia, care a legitimat cele doua persoane si a descoperit ca acestia erau lucratori SRI.

Purtatorul de cuvint al SRI a declarat ca jurnalistii au fost filmati din greseala, in fapt lucratorii SRI incercind sa filmeze un spion, care se afla in acelasi loc (!). Conflictul dintre ziarul Ziua si presedintie continua. Comentariu: Suspiciunea ca, dupa Revolutie, controlul KGB este si mai strict decit inainte constituie motivatia profunda a alertarii opiniei publice.