Raportul SRI

EPISODUL III (1/2), ARAD, RESITA, CLUJ, SIBIU '89

Daca zilele dintre 16 si 20 decembrie singularizeaza Timisoara in contextul Revolutiei romane, iar evenimentele din 21 decembrie petrecute la Bucuresti, contrar aparentelor, s-au constituit ca o etapa decisiva pentru ceea ce se va petrece a doua zi, nu-i mai putin adevarat ca ziua de 21 avea sa confirme potentialul revolutionar al intregii tari. In aceasta zi, in paralel cu Bucurestiul, o serie intreaga de alte localitati ale tarii inregistreaza evenimente care aveau aceeasi semnificatie.

Astfel, la Arad, in dimineata zilei de 21 decembrie, colectivele de muncitori de la Orologerie, Intreprinderea de Strunguri, Intreprinderea de Vagoane, U.T.A., I.M.A.I.A. si partial C.P.L. s-au deplasat, in cadru organizat, la sediul fostului comitet judetean de partid, pentru a-si exprima solidaritatea du demonstrantii din Timisoara. Desi pe traseu li s-au alaturat alte categorii de persoane, inclusiv fara ocupatie, demonstratia de solidaritate s-a transformat in demonstratie de protest, dar fara provocari sau acte violente. Demonstrantii s-au grupat in Piata PRimariei, unde au ramas pe parcursul zilei de 21 decembrie, a noptii care a urmat si a diminetii de 22 decembrie. In tot acest interval, demonstratia a fost pasnica, un rol in acest sens revenindu-i actorului VOICILA VALENTIN, care inca de la inceput si-a asumat coordonarea manifestarii, precum si fortelor de ordine, dislocate in piata, care nu au intreprins masuri de obstructionare a demonstratiei.

La Resita, incepand cu orele 16,00, s-au adunat in fata fostului Comitet judeteanm in jurul unui nucleu de aproximativ 30 de muncitori de la Sectia masini-unelte de la Intreprinderea Constructoare de Masini, circa 200 persoane. Ulterior, grupul s-a marit, si-a precizat revendicarile, respectiv ca organele locale sa adopte atitudini potrivnice politicii adoptate de Ceausescu, si a ramas in piata centrala si in cursul noptii ce a urmat. In dimineata zilei de 22 decembrie, coloane de muncitori de la Intreprinderea Constructoare de Masini, de la Combinatul Siderurgic, de la Intreprinderea judeteana de Constructii si Montaj Metalurgic si de la alte unitati din municipiul Resita s-au deplasat in centrul orasului, scandand lozinci anticeausiste, unde s-au alaturat celor ce se aflau in zona centrala din ziua precedenta.

In acelasi registru lipsit de violenta, in 21 decembrie au avut loc manifestatii de strada si la Brasov, precum si in alte orase ale tarii.

Au existat insa si localitati in care, la fel ca la Bucuresti, evenimentele din 21 decembrie, desi au debutat pasnic, confruntarile dintre manifestanti si fortele de ordine au degenerat in violenta si s- au soldat cu victime omenesti.

Astfel, la Cluj, in jurul orei 13,00, circa 300 de muncitori de la C.U.G. s-au adunat in curtea intreprinderii , decisi sa isi exprime nemultumirea fata de denaturarea adevarului cu privire la Timisoara si sa revendice conditii mai bune de munca si de viata. Desi Ioan Aurel Stoica - secretar cu probleme de propaganda la Consiliul Judetean al PCR Cluj - si Mihai Talpeanu - directorul C.U.G. - au incercat sa-i determine sa nu paraseasca intreprinderea, grupul respectiv a iesit in strada.

Seful inspectoratului a raportat despre situatia creata primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin sa deplaseze in zona forte de ordine si sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii publice.

In baza acestui ordin, i-a convocat pe seful Securitatii judetene, colonel Ionita Nicolae si seful Militiei Judetene, lt. colonel Rusu Stoian si a ordonat ca la locul faptei sa se deplaseze seful militiei cu plutonul de interventie, insotit de loctiitorii sefului securitatii, respectiv lt. colonel Tinca Ovidiu si maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea, deplasarea unor echipaje de circulatie care sa asigure fluiditatea transportului in zona.

Plutonul de interventie a sosit in zona C.U.G. in jurul orelor 13- 13,30. Prin dialog cu cei iesiti in strada s-a incercat determinarea lor sa revina in curtea intreprinderii, unde sa se rezolve eventualele lor nemultumiri. Demersul a fost fara efect, randurile celor din strada au inceput sa de ingroase, incercandu-se ruperea barajului fortelor de ordine.

Cu ajutorul plutonului de interventii au fost trimise efective ale Batalionului de Securitate-Militie si doua masini ale grupului de pompieri, cu consemn transmis prin radio sa nu faca uz de armamentul din dotare.

La scurt timp, in zona a ajuns Costica Dascalescu, secretar al Comitetului judetean al PCR, care, incercand sa-i lamureasca pe cei din strada sa revina in curtea intreprinderii si sa aiba un dialog despre ceea ce-i framanta, a fost huiduit si fluierat.

In aceste conditii, la care s-au adaugat informatiile ca si la alte unitati industriale din zona muncitorii se organizeaza pentru a demonstra in centrul orasului, inspectorul sef a dispus retragerea plutonului de interventie in curtea inspectoratului, iar cele trei plutoane ale trupelor de securitate si masinile de pompieri sa insoteasca coloanele de manifestanti spre centrul orasului, unde acestea doreau sa ajunga.

A ordonat, de asemenea, ca echipajele de circulatie sa dirijeze mijloacele de transport in comun spre centrul orasului.

In timp ce in zona industriala se derulau evenimentele mentionate, in centrul orasului au fost desfasurate puternice forte militare (trupe si tehnica de lupta), dispozitivul fiind constituit, conform ordinelor transmise personal in unitatile garnizoanei de ofiteri a Comandamentului Armatei a IV-a, pentru "interzicerea cailor de acces spre zona centrala, in scopul protectiei lucrarilor de arta, cladirilor institutiilor administrative si a obiectivelor comerciale, impotriva actiunii posibile a unor grupuri de cercetare-diversiune sau teroriste straine ori provocatori la acte de vandalism". Aceasta misiune a fost isnusita cu buna credinta de cadre si militari in termen care, fiind cazarmati inca din 16 decembrie 1989, nu au avut acces la alte surse de informare decat cele oficiale.

In jurul orelor 15,30, in Piata Libertatii din centrul orasului si-a facut aparitia un grup de aproximativ 40-ca de tineri, in frunte cu actorul Calin Nemes, care, scandand lozinci de simpatie cu Timisoara, anticomuniste si anticeausiste, incercau sa determine cetatenii aflati in zona sa li se alature. Perimetrul pietii era inconjurat cu forte M.Ap.N., iar la intersectia din fata Librariei Universitatii erau dispuse doua grupe de soldati conduse de cpt. Carp Dando de la UM 01215 Floresti. Cele doua grupe din dispozitiv inchideau accesul catre strazile Napoca si Universitatii. In fata acestora, cei aflati in primele randuri ale grupului de manifestanti si-au dezgolit piepturile cerandu-le militarilor sa traga.

La un moment dat, Calin Nemes, dezbracat pana la brau, si-a expus pieptul cerandu-le militarilor sa traga si, apropiindu-se de cpt. Carp Dando care era imbracat in uniforma de militar in termen, l-a apucat de guler. In acel moment, fara ordin, militarii din subordinea ofiterului au deschis focul, inregistrandu-se astfel primii 8 morti si 3 raniti din municipiul Cluj-Napoca.

Vestea despre mortii si ranitii din Piata Libertatii s-a raspandit cu rapiditate in oras, trezind in randul populatiei, pentru inceput, o stare de crispare si de groaza, transformata treptat intr-o dorinta indarjita de manifestare deschisa impotriva lui Ceausescu dar si impotriva fortelor de ordine, care trasesera in manifestanti, astfel ca un numar tot mai mare de cetateni s-au indreptat spre zona centrala a orasului pentru a se alatura celor aflati deja acolo.

Pe acest fond, in municipiu au aparut noi puncte de conflict intre populatie si fortele de ordine dispuse pentru a bloca afluirea catre pietele centrale.

Astfel, in fata hotelului "Astoria", militarii de sub comanda cpt. Dicu Ioan, de la UM 01278 Someseni, au deschis foc asupra unor grupuri inaintate ale coloanei de muncitori ce se forma pe strada Horea, actiune soldata cu victime din randul manifestantilor.

De asemenea, la Fabrica de Bere, deoarece asupra dispozitivului armatei condus de mr. Cocan Ioan au fost indreptate doua basculante de mare tonaj din care soferii sarisera, s-a ordonat deschiderea focului.

Cele doua basculante (apartinand Sectiei de Utilaj de Transport a AGCM) au fost sustrase de persoane neidentificate, de la Sectia de betoane din cartierul Manastur si, prin fortarea usilor si smulgerea firelor electrice din casete, au fost pornite prin contact direct.

Un alt loc in care evenimentele au avut urmari tragice l-a constituit Piata Marasti, unde un militar in termen, ferindu-se de lovitura unui cetatean, a deschis focul omorandu-l, instantaneu deschizand focul si colegii sai de grupa.

In imprejurarile descrise si-au pierdut viata prin impuscare inca 13 cetateni, iar alti 102 au fost raniti.

La Sibiu, manifestatiile de strada au inceput in dimineata zilei de 21 decembrie 1989, printr-un grup de aproximativ 30 de persoane de la fosta intreprindere Balanta I, un grup condus de Oana Ion si care, in fata magazinului Dumbrava din municipiul Sibiu, revendica imbunatatirea conditiilor de trai.

Grupul a fost imprastiat de fortele de ordine ale fostei Militii, cateva persoane fiind retinute pentru cercetari.

La putin timp dupa aceasta, manifestantii, in numar sporit, s-au regrupat la Hotelul Bulevard si in Piata Republicii (azi Piata Revolutiei) din centrul Sibiului.

Primul moment de violenta al revolutiei sibiene s-a consumat la aparitia in Piata Republicii a unui ARO al fostei Militii. In timp ce se incerca un dialog cu manifestantii pentru temperarea si determinarea lor de a nu se deda la actiuni violente, autoturismul a fost rasturnat si incendiat, iar lucratorii agresati.

Pentru identificarea autorilor acestei actiuni efectivele echipei "SCUTUL", apartinand militiei municipale, au retinut si condus la sediu, pentru cercetari, alte circa 20 de persoane. Nerezultand probleme deosebite, tori cei retinuti au fost eliberati pana in jurul orelor 12,00.

In aceste conditii, la solicitarea lui Nicu Ceausescu, prim-secretar al Comitetului judetean PCR, cu aprobarea generalilor Vasile Milea si Ion Hortopan, din ordinul comandantului Garnizoanei Sibiu, lt. col. Aurel Dragomir, in Piata Republicii sunt trimise, incepand cu orele 10,30, efective de militari, elevi si caddre apartinand UM o1512 (conform afirmatiilor colonelului Abrudan Paul, facute in lucrarea "Sibiul in revolutia din decembrie 1989", editata in 1990 de Casa ARmatei Sibiu, efectivele trimise in piata erau compuse din 3 companii de elevi sub comanda lt. col. Irimescu Milan, o a patra companie sub comanda co. Cumbari Gheorghe si 4 TAB-uri, comandate de mr. Pterache, mr. Damian, mr. Agavriloaiei si mr. Bodea).

Efectivele de militari erau inarmate si aveau munitie de razboi.

La sosirea detasamentului de elevi (110 militari insotiti de 5 ofiteri comandati de cpt. Teodorescu Cristian, singurul care - din datele pe care le detinem - a ajuns in piata), se consuma cel de-al doilea moment de violenta al revolutiei sibiene, datorat manifestantilor. Militarii sunt intampinati cu huiduieli, cu pietre, sticle si cosuri de gunoi aruncate asupra lor, iar un civil, dupa ce a lovit cu o sticla un elev, a incercat sa-i smulga arma.

In aceasta situatie, capitanul comandant al detasamentului s-a vazut nevoit sa ordone foc de avertisment, ordin executat de subordonatii sai.

In momentele care urmeaza se inregistreaza primele victime ale evenimentelor sibiene din decembrie '89: sunt impuscati mortal, in conditii inca neelucidate, Gura-Liviu Nicolae si Mititelu Ioan, muncitori la Cooperativa "Progresul", si sunt raniti prin impuscare Botogan Ovidiu si Timariu Florin, doi tineri aflati langa statuia lui Gheorghe Lazar din centrul pietei. Cei doi raniti aveau sa declare ulterior, ca martori in procesul lui Nicu Ceausescu, ca au fost impuscati dinspre podul cofetariei "Perla", din alta directie decat cea in care se afla subunitatea care a executat foc de avertisment.

In scurtul moment de liniste care s-a instalat in piata dupa executarea focului de avertisment, capitanul Teodorescu a strigat: "Nu va atingeti de noi, ca nu tragem in voi!", la care, din multimea manifestantilor , s-au auzit aplauze si s-a strigat: "Armata e cu noi!".

Dupa consumarea evenimentelor de mai sus, imediat dupa ora 11,00, in piata au afluit urmatoarele forte MI inarmate, dar cu munitia nedistribuita la oameni: - un camion de la Centrul de dresaj caini, cu subofiteri insotitori de caini si caini, care au ramas imbarcati; - plutonul antiterorist al Batalionului Trupelor de Securitate, format dintr-un ABI si doua dubite TV, sosite din curtea militiei judetene, unde stationau in momentul executarii focului de avertisment in piata; - patru camioane cu militari din Batalionul Trupe de Securitate, aflate sub comanda mr. Catana Laurentiu, din care au debarcat 10 militari ce au completat o bresa creata in dispozitivul MApN existent in piata.

Cu putin inainte de ora 12,00, efectivele MI, inclusiv dei 10 militari debarcati din camioane, au primit ordin de parasire a pietii. Inainte de plecare din piata, membri ai plutonului antiterorist au lansat cateva petarde lacrimogene in directia manifestantilor.

Retragerea din piata aefectivelor MI s-a facut, conform raportului lt. col. Dragan Sergiu, comandantul Grupului de pompieri Sibiu, la cererea colonelului Rotariu Iulian, seful Inspectoratului judetean MI, care i-a ordonat, in jurul orelor 12,00, sa se deplaseze, impreuna cu mr. Catana Laurentiu, comandantul Batalionului de securitate si cu militarii din subordine, spre sediul Comitetului Judetean PCR. "Cand am vroit sa ne deplasam - declara lt. col. Dragan Sergiu intr-o relatare datata 31 ianuarie 1990 - n-am putut sa o facem din cauza multimii care ne presa. In fata acestei situatii, am stabilit cu mr. Catana ca el sa deschida drum prin multime cu tancheta (ABI) pe bulevardul Nicolae Balcescu. Pentru a-i imprastia pe oameni, cei din Batalionul de paza-securitate au lansat cateva grenade lacrimogene. Multimea a inceput sa loveasca in noi cu lanturi, sticle cu benzina, bolovani etc. Am dat drumul la jeturi de apa din furtun asupra multimii, pentru a o indeparta de masina si a putea sa ne deplasam la noul obiectiv".

In dupaamiaza zilei de 21 decembrie, demonstratiile populatiei se extind in diferite zone ale Sibiului: in fata comitetului judetean de partid, in fata Militiei si a Securitatii, pe principalele artere de circulatie.