"Timisoara 16-22 Decembrie 1989"

Miodrag Milin

Partea 3

Dirijarea energiei eliberate din multimea tanara, in fierbere, initiativa revolutionara, devenise de acum lucrul cel mai necesar. Ne-a suras sansa sa-l identificam pe acel "tanar ragusit", om de actiune, remarcat din primele momente ale revolutiei: este Sorin Oprea (27 ani, mecanic la "Electrometal" Timisoara).

Dupa ce au spulberat incercarea fortelor de ordine de a localiza evenimentele, demonstrantii, cu Oprea si inca cativa in frunte, au pornit din Maria peste pod la catedrala (sambata, 16 decembrie, aprox. ora 23.15). Le-a strigat oamenilor sa mearga, deoarece in fata catedralei "sunt imuni". Credea ca in acel loc fortele de represiune nu si-ar fi ingaduit sa actioneze impotriva lumii.

In fata catedralei s'au adunat 1000-1500 de persoane. Oprea le-a cerut sa revina mereu, in fiecare zi, inclusiv duminica, la ora 10, "pentru ca altfel cadea totul" (fusesera filmati permanent, o tancheta filmase in Maria, pe pod, peste tot). Faptul e insemnat, c~ci lumea s'a adunat in zilele ce au urmat continuu la catedrala. Si-a dat seama de asemenea ca cei reuniti trebuiau sa fie in numar cat mai mare. De aceea, a decis sa se porneasca in complexul studentesc (pe la Opera, podul Michelangelo). Era constient ca studentii trebuiau sa se alature manifestantilor.

Sa vedem cum luau viata spontan aceste coloane stradale. Catre ora 23, Victor Rudan a aparut, agitat, acasa la Dan Vlad, spunandu-i ca "in oras e revolutie" si "se demonstreaza pe strazi". Au pornit impreuna. Din Piata 700 se auzeau difuz scandari. Au venit pe jos in Piata Operei. Grupuri restranse se indreptau spre Piata Huniade (in fata muzeului). Au pornit si ei intr'acolo. Au constatat imediat ca era pe cale de constituire o coloana. S'au alaturat, pornind spre complexul studentesc. Pe podul Michelangelo erau vreo 400-500, dar se auzeau scandari dinspre sala Olimpia si dinspre liceul "Ion Vidu". Se striga mai ales "Studenti, veniti cu noi!" Au pornit-o spre strada Cluj. In dreptul liceului Vidu au cotit pe aleea dintre camine. In acel spatiu restrans se afla deja constituit un alt grup. S'au contopit. In multime, Vlad si-a recunoscut fostii colegi de munca de la "Electrotimis" (platforma industriala Calea Buziasului). Pareau a fi iesit din schimb (cu serviete...). Se facuse miezul noptii.

Si Stefan Cojocnean, de 18 ani, elev, a aflat sambata noaptea ca sunt tulburari in Maria. S'a grabit sa ajunga acolo, din Calea $agului. Dupa ora 23, Maria era deja pustie. In intersectia de la Regionala CFR ardea o masina. A trecut podul si s'a indreptat spre Piata Operei. In dreptul liceului industrial nr. 5 a ajuns din urma una din coloanele de demonstranti care se indreptau spre Complexul Studentesc. Erau in jur de 700. S'a repezit spre fruntea coloanei. L-a recunoscut pe un tanar care parea conducatorul si organizatorul grupului. Era Sorin Oprea. Scandau: "Jos Ceausescu! Jos tiranul!" Au traversat podul Michelangelo si au intrat intre primele camine. Scandau intr'una: "Studenti, veniti cu noi!" In timp ce Oprea vorbea, dinspre liceul Vidu s'a aratat o coloana mare; erau si studenti care li s'a alaturat. Erau in total mai bine de 1500.

Pentru a pastra adevarul, trebuie sa observam ca participarea studentilor pana in aceste momente nu a fost deplina. Din ce cauza? Lamuriri ne da Ion Ghidarcea (42 ani, director economic la Inst. Politehnic "Traian Vuia"). In complex fusesera mobilizate cadre didactice universitare, reprezentanti ai asociatiei studentilor, iar militia din complex a fost intarita. O prima coloana s'a aratat deja sambata, 16 decembrie, dupa ora 19. Scandand: "Studenti, veniti cu noi! Jos Ceausescu! Jos dictatura!", au luat-o dinspre cantina, pe alee, printre camine, spre liceul Ion Vidu. Studentii n'au prea iesit (exceptandu-i bineinteles pe cei care se aflau deja in strada): se gaseau incuiati in camine. Cei din coloana au scandat in consecinta: "Lasii! Lasii!" Noaptea tarziu insa, o mare parte a lor (cum a aflat Oprea) au fortat usile sau au iesit pe fereastra, alaturandu-se demonstratiei. Sarind chiar de la etaj, spre a se alatura celor de afara, un student si-a fracturat piciorul (fusesera incuiata nu numai usile de la intrarile caminelor, dar si accesele la paliere).

In complex, de la acea tribuna improvizata (un bloc-transformator IRET), Oprea i-a indemnat pe studenti "sa vina cu noi! sa demonstreze contra dictaturii!" S'a cantat "Desteapta-te, romane!", s'a scandat "Jos dictatura! Jos Ceausescu! Vrem libertate!" Multimea adunata a fost considerabil intarita de masa noilor veniti din Zona Soarelui, de pe traseul Calea Girocului-strada Cluj. S'au hotarit atunci sa plece din nou la catedrala. Oprea se explica: "Eram inghesuiti intre camine, intr'un spatiu restrans, puteam fi usor atacati". Le-a spus: "Mergem incolonati, in fata catedralei, unde cerem sprijinul mitropolitului, sa tratam cu autoritatile". I-a rugat pe toti sa formeze o coloana compacta, sa se tina de brate. A cerut sa fie eliminati tiganusii si pustanii vagabonzi (acestia dadeau aspect de dezordine).

Coloana a pornit ordonat cu iesirea spre liceul Ion Vidu. Cand capul coloanei a dat inspre str. Cluj, doua autotunuri de pompieri, venind dinspre podul Michelangelo, au incercat din viteza sa improaste lumea. Chiar atunci insa s'a ivit un troleibuz care s'a interpus intre multime si autotunuri, parand jetul. Timp de 5-10 minute, coloana s'a regrupat. A pornit spre podul Michelangelo, indreptandu-se spre Piata Operei. Pe drum, toate panourile cu lozinci ceausiste au fost spulberate. Au ajuns catre ora 24 -- poate si dupa miezul noptii. Manifestantii s'au strans din nou in jurul catedralei. S'a cantat "Hora Unirii", "Desteapta-te, romane!", s'a scandat impotriva regimului comunist si a lui Ceausescu. Erau de fatza in jur de 10 mii de oameni. Accesul spre Primarie era aparat de un cordon de militari prevazuti cu casti speciale, scuturi, dar si caini. Cei mai infierbantati voiau sa atace cordonul militar. Vreo 7-8 dintre cei mai lucizi (St. Cojocnean printre ei) si-au dat seama ca asa ceva nu avea sens: cei postati doar aparau obiectivul, nu-i amenintau pe manifestanti. Au incercat sa evite o posibila nenorocire, interpunandu-se intre stihie si cordon. Au fost mai multe incercari de a se ataca fortele de ordine (armata si securitate). Ultima incercare a fost si cea mai viguroasa: cei dezlantuiti de abia au putut fi opriti, la nici trei metri de cordonul desfasurat.

Sa incercam o privire de ansamblu asupra situatiei din restul orasului in aceeasi vreme (noaptea de sambata spre duminica, 16/17 decembrie). Liliana Popa (22 ani, laboranta la CET-Sud) revenea in oras dupa ora 22.30 intr'o problema de serviciu (cu masina de "interventii" a CET-ului). Mai multi colegi de serviciu urcau pe jos pasarela de la Calea Sagului. Soferul autobuzului a refuzat sa-i duca pana la destinatie, "fiindca erau niste lasi, daca au plecat din Maria!" Dupa ora 23, cei din masina CET-ului au trecut prin Piata Sinaia (Ku:ttl) sa vada evenimentele. In Maria, accesul era blocat de-a curmezisul (in dreptul magazinului "Vanatorul & Pescarul") de un cordon de scuturi ale unitatilor speciale. Lumea se adunase acum in perimetrul Pietii Sinaia. Aruncau cu pietre in trupa (si in cei din masina au aruncat, nu stiau ce rost aveau pe acolo). Intre multime si cordon era postata o masina-tun a pompierilor, care se pregatea sa intervina. Abia au reusit sa se strecoare din imbulzeala. Au pornit-o pe b-dul Vasile Parvan inspre Piata Traian. In dreptul liceului Ion Vidu deja stationau mai multe Dacii cu numere de-ale securitatii. Civilii se foiau in stare de nervozitate. Probabil se asteptau la evenimente si din partea studentilor.

(orele 22.30-24). Dupa ce si-au reuzolvat problemele de serviciu la Centrala CET din Piata Traian, au revenit cu masina prin bulevardul 23 August. Geamurile de la Judeteana erau sparte. La fel era tandari si vitrina librariei "Litera", iar rafturile cu carti erau rasturnate. Erau de fatza militieni, securisti, oficialitati. Au continuat spre intersectia de la hotelul Continental si apoi spre Complexul Studentesc. Toate panourile de pe traseu erau indoite, mutilate. La sala Olimpia erau grupuri de tineri. Toti se grabeau spre Maria. Lumea din zona a confirmat ca trecusera mai multe grupuri de tineri sandand: "Libertate! Veniti cu noi!" Au mers in Zona Soarelui (chiar pe linia urmata de troleibuzul 16). La capat, pe strada Lidia, drumul le-a fost barat de grupuri de tineri (14-20 ani). Purtau pari, tevi metalice, sticle... Cei cu masina s'au intors din drum (puteau fi usor luati drept o masina-duba a militiei). Tinerii erau speriati, dar nu s'au dat in laturi. In coloana erau in jur de 200, dar li se alaturau mereu altii. Tinerii scandau "Nu fiti lasi! Veniti cu noi!" Mergeau spre Calea Girocului si mai departe, spre Maria. Cei cu masina i-au lasat sa treaca si s'au reintors la locul de munca.

Sorin Oprea si-a trimis prietenii sa vorbeasca cu preotul de serviciu de la catedrala: sa le deschida, ca sa poata trage clopotele, "sa stie lumea ca se intampla ceva!" Nu li s'a deschis nici o usa. Grupul de initiativa s'a reunit atunci in fatza catedralei (pe trepte). S'au facut mai multe propuneri: sa ramana cu toti la catedrala; sa plece, ca sa se adune si altii, sa le sporeasca numarul. Atunci a venit problema urmatoare: spre ce zona sa porneasca? Cei 5-6 oameni detasati intr'un gen de comitet de initiativa au optat pentru zona Circumvalatiunii. Ca sa-i pastreze pe toti compacti (spiritul revolutiei intrase deja in toti), Oprea si cei din jurul lui au hotarit sa porneasca pe traseul Circumvalatiunii-Calea Aradului-Calea Lipovei-retur centru (catedrala). Aceasta, "ca sa ne gaseasca poporul dimineata reuniti si sa ni se alature".

Au luat-o pe str. Horatiu--bulevardul Republicii apoi, pe sub viaduct, spre Circumvalatiunii. La viaduct, multimea dezlantuita a smuls panourile ceausiste de pe pod. Au urcat pe lateral, le-au demontat si le-au azvarlit jos, aprinzandu-le. Dupa ce o parte a demonstrantilor a apucat sa iasa de sub viaduct, sirul compact a fost strabatut in mare viteza de un autoturism Dacia: un om a fost azvarlit peste bord, accidentat. A fost dus de urgenta la Spitalul de copii din apropiere. Pe cand treceau in dreptul intreprinderii "Electrometal" (in jurul orei 2.30), Oprea a parasit coloana, pentru a-si "certifica" prezenta la lucru (ca sa nu se stie ca a fost cu demonstrantii). Era de serviciu in tura de noapte. Colegii de munca l-au primit cu insufletire, cu bratele deschise. I-au cedat si din munca lor, sa-si treaca in sarcina de schimb, ca si cum ar fi lucrat. Pana dimineata a ramas in fabrica.

Demonstrantii au strabatut bulevardul Circumvalatiunii scandand "Romani, veniti cu noi! Lasilor, lasilor, de ce nu veniti?" Erau in jur de 3000, poate mai multi. Lumea iesea la balcoane, aprindea lumanari. Accesul in bulevardul Gh. Lazar le-a fost barat de trei camioane militare, cu farurile indreptate spre demonstranti. Coloana a ezitat. Se temeau ca vin cu totul, peste ei. In spatele masinilor se insiruiau si doua cordoane de militari care barau accesul. Stefan Cojocnean era tot in primul rand. Soldatii au incercat sa-i opreasca. Erau in jur de 40. Nu aveau arme, doar baionete la centura. Au insistat ca aveau ordin sa nu-i lase sa treaca! Stefan le-a replicat: "Dar nu vedeti ca in spatele nostru sunt mii de oameni? Credeti ca ne puteti tine piept?" Sub presiunea celor ce tot veneau, militarii au cedat: au permis ca lumea sa treaca. Dumitru Curiban (22 ani, agricultor din $u$ag, jud. Alba) a dat mana cu un capitan care le-a zis: "Sunteti cu adevarat rom^ni!" S'a scandat cu insufletire "Armata e cu noi!"

Simultan mai multe coloane strabateau orasul. Intr'una s'a aflat si Doru Stoi (26 ani, electrician, neincadrat in munca, Timisoara). Sambata, 16 decembrie, seara, se afla in Piata Maria, la locuinta pastorului To"kes. A aprins si o lumanare. Pe la ora 19, un securist l-a intrebat: "Ce cauti aici?" Pentru a evita neplacerile, i-a raspuns: "Stau sa vad ce se intampla". Respectivul a tinut sa-i comunice atunci ca "pastorul este debil mintal". Lui Stoi nu i-a venit sa accepte asa ceva. L-a vazut pe pastor vorbind populatiei, ungureste si romaneste. Pe la ora 20, cei de fatza au fost amenintati sa paraseasca locul, altminteri "vor fi arestati". Au ramas pe loc, uniti, au scandat impreuna. Multi insa au fost arestati. Dupa ora 20 au pornit incolonati mai multe mii pe splai, spre Complexul Studentesc. Nu s'a retinut in acel loc. Au continuat, prin sensul giratoriu, peste podul M'angelo spre cartierul Circumvalatiunii. Aceasta, pentru ca se asteptau la o posibila cursa din partea securitatii si a militiei. Au intrat pe str. Gh. Lazar. Pe tot drumul s'a scandat "Jos Ceausescu! Jos pantofarul!", s'a cantat "Desteapta-te, romane!" Era de fapt desteptarea poporului la revolutie. S'au adunat cu totii in cele din urma in Piata Dacia. Cativa s'au rtidicat pe tejghele si i-au indemnat pe cei de fatza sa urmeze mai mule trasee, sa fie ridicat poporul! Se pare ca aceasta multime s'a reunit in Piata Dacia cu cea care-si facea drum prin bulevardul Circumvalatiunii.

Dupa ce a depasit cu succes primul baraj (noaptea de sambata spre duminica, aprox. ora 2.30), coloana de pe b-dul Circumvalatiunii s'a redresat si a intrat pe b-dul Gh. Lazar. Se striga intr'una "Romani, veniti cu noi! Nu fiti lasi! Libertate! Jos Ceausescu!" Se bate in stalpii metalici cu intentia de a atrage cat mai multa lume. Se canta "Desteapta-te, romane!" Demonstrantii sunt aplaudati de la ferestre. Se scandeaza: "Coboriti! Coboriti! Luptam, luptam, luptam si castigam!" Au ajuns in Piata Dacia. Dan Sobol, Stefan Cojocnean si alti cativa s'au urcat pe tejghele si au incercat sa organizeze noul traseu. Dan Sobol le-a vorbit manifestantilor. A cerut sa se mearga mai departe, in Calea Torontalului, in Calea Aradului, apoi, prin Calea Lipovei, cu totii sa se reintoarca la Opera. Deocamdata se intentiona iesirea din stradutele mici din jurul Pietei Dacia pe o artera larga: Calea Torontalului.

Dan Vlad a observat (era in jurul orei 3, duminica dimineata) ca la iesirea spre Calea Torontalului un cordon al fortelor de ordine blocheaza drumul. Si soldatii din cordon si demonstrantii arunca cu pietre. Se huiduie. Coloana este rupta in doua. Parte porneste inapoi spre piata din care abia iesisera, parte se risipeste intre blocuri.

Aceste clipe au fost traite si de Dumitru Curiban. Cand grupul in care se gasea a incercat iesirea din piata, au fost intampinati de trupa (in salopete, ca ale tanchistilor) (?). Acestia azvarleau cu pietre de caldaram in demonstranti. Aveau insa si bastoane. O femeie a fost lovita de o piatra in cap. D. Curiban a adapostit-o intr'o scara de bloc. Multi au fost loviti. Altii s'au refugiat speriati. Au ripostat si demonstrantii. S'au intors grupulete. N'au putut insa razbi.

Ion Cecan (19 ani, frezor la UMT) a sesizat ca accesul spre artera principala a fost blocat de un cordon de militari imbracati in verde (un pluton, in jur de 35 de oameni). In spatele acestora se arata si o a doua formatiune, tot in verde (uniforme de postav), dar cu casti albe, scuturi, bastoane. Ai lui erau intre blocuri, sa iasa in Calea Torontalului. Si pe stanga si pe dreapta se aflau gramezi de pietris. Au pus mana pe pietre si au aruncat in cei in uniforme. Trupa din fatza, la ordinul ofiterului, a inaintat spre lume. Demonstrantii s'au imprastiat pe moment. Au revenit, dar au fost respinsi din nou. Au ramas pe loc, scandand "Armata e cu noi!" Trupa a operat arestari, inghesuindu-i in dube pe cei prinsi.

Evenimentele au fost traite cu mare intensitate, "la viu", de Stefan Cojocnean. Se afla in funtea coloanei. La un moment dat, le-a venit stirea ca armata ar fi in spatele multimii. I-a spus lui Dan Sobol ca merge sa vada ce se intampla in spate. N'a apucat sa parcurga nici 50 de metri, cand, din fatza, le-a aparut in intampinare, de dupa un colt, o formatie compacta a armatei. I-a atacat, cu urale, sa-i sperie. Erau in jur de 100.

Manifestantii au fost surprinsi si au fugit in spate. Apoi insa soldatii s'au oprit. Vazand aceasta, primii au reluat initiativa si au navalit spre armata. Situatia s'a repetat de doua ori. Soldatii zvarleau cu pietre, lemne. Demonstrantii raspundeau la fel. La un moment dat, s'a declansat o ciocnire foarte violenta. Instinctul de conservare il indemna pe Stefan sa iasa din multime. Credea ca astfel se putea feri mai usor. A pasit in fatza de tot. S'a ingrozit vazand cum zburau deasupra si pe langa el pietroaiele. Au atacat ei. Au pornit si soldatii. Atunci cei din fatza au constatat cu groaza ca de dupa colt se apropiau compact in fuga alte sute de militari. Tanarul nostru se afla in fatza de tot. Nu a apucat sa-si dea seama ca cei din spate s'au imprastiat. Au ramas cu cativa, singuri. Privea cu spaima cum se apropiau de el 7-8 soldati, adevarate matahale. Unul avea un ciomag greu si mare. Un altul urla: "Loveste-l, grijania mamii lui!" Nu stia ce sa mai faca -- si nici ce sa faca! Aflat intr'o asemenea stare "interzisa", paralizat, militarul a ridicat parul sa izbeasca: l-a "trosnit" peste ureche. S'a mirat in prima clipa de ce nu este jos. Instinctul l-a trezit la viata. A inceput febril sa caute o cale de iesire. Abia acum a observat inspaimantat ca era absolut singur! Unica speranta de scapare i-a ramas in fuga. A luat-o la goana spre multime. Un soldat s'a luat dupa el, dar curand "l-a pierdut pe drum" (datorita excelentei conditii sportive, plus tineretii, plus spaimei -- toate deopotriva i-au dat aripi!).

De-acum soldatii au navalit cu totii. Dadeau cu pietre, cu ce apucau. O piatra l-a izbit si pe Stefan in spate. Fiecare fugea pe unde apuca: printre blocuri, prin gradini. A scapat cumva. Cei imprastiati au incercat sa se reorganizeze, dar n'au mai reusit. S'a reintalnit cu Dan Sobol, care i-a propus sa se refugieze undeva intr'un bloc. In Piata Dacia stabilisera ca duminica urmau sa se reintalneasca la Opera la ora 10. Stefan Cojocnean a plecat insa la tara. Intreaga zi a carat povara vinovatiei fatza de ceilalti camarazi, ca si cum i-ar fi tradat nefiind cu ei de fatza. Grupulete, grupulete s'au retras cu intentia sa se reintoarca in centru, la Opera. Doru Stoi si inca cativa au pornit-o pe b-dul Gh. Lazar. Au ajuns in Piata 700 unde mai erau cel putin 400-500 de oameni. Scandau in continuare. Cu surprindere au constatat, dupa vreo 15 minute, ca erau deja incercuiti. Dumitru C. s-a refugiat intr'un subsol de bloc (in apa) pana ce totul s'a linistit. Un alt grup (in el se afla Ioan Cecan) s'a refugiat la rotectia intunericului, reusind sa iasa spre centru, la Spitalul de copii. Ca sa nu cada in mainile securitatii, au ramas ascunsi pana dimineata in curtea spitalului.